Administrație:
Informare Birou Impozite şi Taxe Locale Drajna -- "Vă comunicăm că începând cu data de 07.05.2020, se poate ..." -- 21 Mai 2020
Comunicare servicii salubrizare comuna Drajna -- "Având în vedere situația neplăcută creată de neridicarea ..." -- 26 Martie 2020
Planul de achiziții al comunei Drajna pentru anul 2019 -- "Programul anual al achizițiilor publice pentru anul 2019" -- 24 August 2019
Anunț închiriere utilaje - Apacons Drajna -- "SC Apacons SRL Drajna închiriază utilaje:" -- 09 Martie 2019
Anunț public - obținere aviz de mediu pentru reactualizare PUG -- "Primăria Drajna cu sediul în comuna Drajna, sat Drajna de ..." -- 07 Mai 2018
Anunț licitație publică - închiriere pășune -- "Primăria Drajna cu sediul în comuna Drajna, sat Drajna de ..." -- 23 Februarie 2018
Anunț licitație publică - închiriere farmacii -- "Primăria Drajna cu sediul în comuna Drajna, sat Drajna de ..." -- 09 Octombrie 2017
Anunț închiriere cabinet medical în incinta Dispensarului Uman Drajna de Jos -- "Primăria Drajna cu sediul în comuna Drajna, sat Drajna de ..." -- 20 Iulie 2017

Faimoasele tabere şcolare care primeau mii de elevi în era comunistă au devenit părăginite şi părăsite. Cum a fost pus pe butuci un patrimoniu impresionant, care cuprindea peste 200 de „perle”?

Curtea de Conturi a dat publicităţii, săptămâna trecută, un raport bombă care dă dimensiunea jafului. În 1990, în România existau 207 tabere şcolare aflate în proprietatea statului şi în administrarea inspectoratelor şcolare judeţene. Anul trecut, din totalul de 147 de centre de agrement rămase în picioare, doar 65 mai funcţionau. Iar din cele aşa-zis „funcţionale”, doar câteva mai primesc copii în vacanţă, celelalte nereuşind să obţină avizele de funcţionare din cauza condiţiilor precare. Cum a fost pus pe butuci un patrimoniu inestimabil? Răspunsul îl dă un raport al Curţii de Conturi dat publicităţii săptămâna trecută, singurul care analizează „decăderea taberelor şcolare” din România, după 1990. Deşi toate guvernele post-decembriste şi-au trecut în fruntea listei de priorităţi „reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE”, obiectivul a fost îndeplinit doar pe hârtie. Prima perioadă neagră pentru taberele şcolare a fost 2003-2004, când cele mai bune centre au fost date pe mâna unor întreprinzători privaţi să le administreze. În fapt, firme cu numeroase conexiuni politice, care au distrus şi puţinul care mai era.

Printre acestea se numără: - Opogete Impex SRL (taberele Costineşti şi Sinaia) – asociat şi administrator Ciprian Duca, fiul primarului comunei Ceraşu (Prahova), Dumitru Duca, membru PSD cu influenţă în zonă. - Alin Ambient SRL (taberele Pustnicu I şi Pustnicu II) – asociat Niculae Cismaru (PDL), fost director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti, proprietar al Complexului Casa Pustnicu şi primar al oraşului Brăneşti. - Sobis Solutions SRL (taberele Cisnădioara, Ocna Sibiului şi Păltiniş), specializată în soluţii software – director general Gheorghe Silvian Şorici, consilier local ales pe listele PDL în legislativul oraşului Cisnădie (Sibiu) - Euroturism Serv SRL Bucureşti (taberele Dâmbu Morii şi Timişul de Jos) – asociat Remus Nedelcu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Patronatului Operatorilor de Taxi şi patronul companiei de taximetre Tess.

În acea perioadă, în fruntea ANT era Daciana Sârbu, soţia actualului premier Victor Ponta, iar Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar (ANTTS), subordonată ANT, era condusă de Riana Nicolae, soţia senatorului PSD Şerban Nicolae, consilier de stat al preşedintelui în funcţie la acea vreme, Ion Iliescu. La iniţiativa ANTTS, au fost încheiate 15 contracte de colaborare, fără licitaţie Potrivit Curţii de Conturi. În acestea aveau numeroase „scăpări”, care au permis ulterior firmelor care au preluat taberele să deturneze, în cele mai multe cazuri, toate veniturile realizate şi să nu respecte nici angajamentele asumate în privinţa investiţiilor. „Principala cauză care a favorizat nerealizarea programelor investiţionale o reprezintă neincluderea în contractele de colaborare a unor penalităţi explicite pentru nerealizarea investiţiilor asumate. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale privind realizarea programului investiţional, nu au fost prevăzute şi aplicate penalităţi”, susţin auditorii. În 2006, noua conducere a ANT a constatat că înţelegerile cu firmele private sunt ilegale şi a dispus rezilierea contractelor. Demersul s-a dovedit a fi însă tot atât de păgubos pe cât a fost derularea contractelor. Statul a ajuns să plătească „investitorilor” peste 3,5 milioane de lei (circa 800.000 de euro) pentru a recupera 12 din cele 15 centre de agrement.

Trei contracte nu au putut fi desfiinţate nici până în prezent. Apoi taberele au intrat în faza de descentralizare. „În perioada 2011-2012 au fost iniţiate, elaborate şi aprobate un număr de 16 hotărâri ale Guvernului, prin care a fost transmis patrimoniul aferent unui număr de 26 centre de agrement, din domeniul public al statului şi din administrarea ANST, în administrarea şi în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale (în 15 cazuri) şi în administrarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş (în cazul Bazei turistice Cuarţ din municipiul Baia Mare). Din analiza conţinutului actelor normative prin care s-a realizat transferul imobilelor din patrimoniul centrelor de agrement s-au constatat următoarele: Prin cele 16 hotărâri ale Guvernului a fost transmis patrimoniul unui număr de 26 centre de agrement, din care 9 se aflau în stare de funcţionare, deşi în Programul de Guvernare era înscris ca obiectiv predarea taberelor închise sau/şi nefuncţionale. Astfel, au fost transferate centrele de agrement Moneasa, Leghia, Căprioara, Stejarul, Baza turistică Cuarţ, considerate centre de agrement cu randament ridicat şi centrele de agrement Căsoaia, Zăbala, Vânătorul şi Cerbul, considerate centre de agrement funcţionale cu randament redus”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Mai mult, deşi în conţinutul actelor normative este prevăzută obligaţia ANST de a verifica şi controla periodic modul de folosire a imobilelor transmise, în condiţiile în care primitorul are obligaţia menţinerii destinaţiei imobilelor preluate în administrare, s-a constatat că ANST/MTS nu a realizat controale în acest sens, motivându-se că această activitate nu este reglementată în actele normative referitoare la organizarea şi funcţionarea ministerului. Acest lucru a grăbit şi mai mult „ruinarea” patrimoniului. Dacă la acestea adăugăm lipsa investiţiilor, o normă de hrană sub cea stabilită prin lege, „tabere- fantomă” fără documente, avem tabloul complet al modului în care a fost pusă pe butuci reţeaua taberelor şcolare. Grad de ocupare scăzut Potrivit datelor deţinute de MTS, în anul 2013 capacitatea maximă de cazare, pe serie de vară, în centrele de agrement acreditate a fost de 5.508 locuri, faţă de 53.900 locuri în anul 1990.

În aceste centre, în anul 2013 au fost cazaţi 30.316 participanţi. Din analiza datelor furnizate de direcţiile teritoriale, referitor la gradul de ocupare a centrelor de agrement în perioada 2010 – 2013, s-a constatat că există discrepanţe mari atât între centre de agrement, cât şi între perioadele în care se desfăşoară taberele. Astfel, centrele de agrement care se află în zone cu potenţial turistic ridicat şi cu facilităţi privind căile de acces, prezintă un grad de ocupare ridicat (de peste 80%). Dintre acestea exemplificăm: - CA Râul Sadului (Sibiu) – vacanţa de iarnă 2009/2010, cu grad de ocupare 93,75%, vacanţa de iarnă 2012/2013 cu grad de ocupare 91,66%, - CA Cisnădioara (Sibiu) – vacanţa de iarnă 2012/2013, cu grad de ocupare 93,75%, - CA Sălişte (Sibiu) – vacanţa de vară 2011 – grad de ocupare 83,95%, - CA Sovata I şi II (Mureş) – vacanţa de Paşte 2011 – grad de ocupare 100%, - CA Sulina (Tulcea) – vacanţa de vară 2010 – grad de ocupare 93,64%, vacanţa de vară 2011 cu 88,02%, - CA Arieşeni (Alba) – vacanţa de vară 2010 - 83%, vacanţa de vară 2011 – 81,2%, vacanţa de vară 2012 – 72,3%.

La polul opus se află centre de agrement ce prezintă un nivel foarte scăzut al gradului de ocupare, cuprins între 0% şi 50 %, acestea fiind dezavantajate nu numai de potenţialul turistic scăzut al zonei şi facilităţi reduse privind căile de acces, dar şi de alţi factori precum: - confort scăzut, condiţiile sărăcăcioase de cazare, masă şi agrement; - promovarea insuficientă a centrului de agrement şi a ofertei; multe direcţii teritoriale nu au o pagină „Web” proprie pentru a aduce ofertele la cunoştinţa elevilor şi părinţilor; - lipsa unui marketing adecvat, dar şi a fondurilor necesare pentru tipărirea de pliante sau pentru realizarea unor materiale promoţionale; - recomandările şi feedback-urile pozitive/negative ale participanţilor; - neorganizarea de tabere naţionale şi tematice.

Dintre acestea, menţionăm : - CA Predeal (Braşov) – vacanţa de iarnă 2009-2010 – 20%, vacanţa de Paşte 2010 – 0%, vacanţa de vară 2010 – 21,11%, vacanţa de iarnă 2010-2011 – 6,67%, vacanţa de iarnă 2011 – 2012 – 20%; - CA Sângeorz-Băi (Bistriţa Năsăud) – vacanţa de iarnă 2009-2010 – 11,51%, vacanţa de Paşte 2010 – 3,70%, vacanţa de vară 2010 – 37,74%, vacanţa de iarnă 2010-2011 – 2,05%, vacanţa de Paşte 2011 – 0%.

gazetademaramures.ro

Top

20.05.2020

Încep lucrările de

Doamna primar Violeta Gonțea și reprezentantul

+ Vezi

23.03.2020

4 SEPTEMBRIE - Precizări

   În contextul epidemiei Covid-19

+ Vezi

23.03.2020

Modelul declarației pe

   Vă transmitem MODELUL declarației pe

+ Vezi

Populare

Locuri de muncă Valea ...

19 Martie 2018 - AJOFM Prahova ............................. Lista actualizată a locurilor de muncă vacante în Vălenii ...

+ Vezi

Clarvăzătoarea Georgeta ...

Clarvăzătoarea Georgeta Florea, din Drajna de Sus, deşi nu este tocmai în formă din cauza vârstei şi a sănătăţii ...

+ Vezi

47 locuri de muncă ...

Locuri de muncă AJOFM Vălenii de Munte la 21 iulie 2014

+ Vezi
Scroll to top